Roséul este cu certitudine un vin pe placul tuturor, însă puțini știu cum se obține. Nu se ştie cine şi când a făcut primul vin rose. Sigur este că producţia lor a devenit industrială în anii 1980, ca o alternativă de valorificare a strugurilor roşii în condiţiile în care piaţa absorbea prioritar vinuri albe.
Numele “rose” a fost pus oficial pe eticheta unui vin abia în anii ’80, deşi vinurile de această culoare erau întâlnite peste tot în lume de mult mai mult timp. O vreme, producătorii din Europa le considerau nişte “mutanţi”, nişte experimente făcute din strugurii care erau destinaţi iniţial pentru vinul roşu. Cu timpul, au înţeles că există o piaţă şi pentru astfel de vinuri, iar de curând ele au devenit o apariţie obişnuită în oferta comercianţilor de vin respectabili.
Există mai multe procedee prin care este obţinut vinul rose. Fie prin îndepărtarea cojilor de struguri din must, fie prin fermentarea separată a unei părţi din mustul tânăr al vinului roşu, fie prin amestecarea vinului roşu cu cel alb (o metodă pe care europenii o consider un sacrilegiu).
Roséul e unul dintre cele mai elegante vinuri şi fascinează prin multiplele variante de culoare sub care se poate prezenta – roz deschis, trandafiriu, foaie de ceapă sau culoarea somonului, culori pe care lumina naturală le potenţează. Apoi vin aromele – subtile, delicate, de trandafiri, căpşune, zmeură și așa mai departe. În oricare variantă, trebuie reţinut că vinurile rose se beau reci, la o temperatura între 8 şi 12 grade Celsius.
La baza oricărei asortări reuşite a unui vin cu un fel de mâncare stă echilibrul dintre acestea. Sunt câteva strategii de bază care ne ajută să abordăm asocierea vinurilor rose cu mâncarea:
– Corpolenţa (body) vinului şi a mâncării;
– Interacţiunile dintre componentele vinului şi ale mâncării (cum ar fi aciditatea, sarea, dulceaţa etc);
– Gustul şi aromele;
Dar… şi un număr de alţi factori, cum ar fi ocazia, efortul şi preţul!
De reţinut
Corpolenţa vinului poate fi aflată folosind câteva indicii:
– Culoarea şi soiul
– Climatul, metoda de vinificare
– Conţinutul de alcool. De regulă, vinurile cu mai puţin de 11-12% alcool sunt mai uşoare, iar cele de peste 13-14% sunt mai grele. Ideea este să asociem mâncăruile mai delicate cu vinuri mai slabe şi mâncărurile mai grele cu vinuri mai corpolente.
– Nu în ultimul rând putem întreba ospătarul!
